Pentru a vorbi de constitutie, trebuie sa stim de Curtea Contitutionala, rolul si componenta sa. Curtea Constitutionala se compune din nouă judecători numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Câte trei judecători sunt numiţi de către Camera Deputaţilor, Senat, respectiv de Preşedintele României. Componenta sa actuala este:
Augustin Zegrean – Preşedinte - numit judecător de Preşedintele României in 2007
Aspazia Cojocaru – Judecător - numita la Curtea Constitutionala din 2004
Acsinte Gaspar – numit judecator la Curtea Constitutionala din 2004
Petre Lăzăroiu – numit judecător de Preşedintele României in 2008
Mircea Ştefan Minea – Numit judecător de Camera Deputaţilor in 2010
Iulia Antoanella Motoc – Numită judecător de Senat in 2010
Ion Predescu – numit judecător de Senat in 2004
Puskás Valentin Zoltan – numit judecător de Senat in 2007
Tudorel Toader – Numit judecător de Camera Deputaţilor, prin Hotărârea nr.27 din 12 iunie 2007, pentru un mandat de 9 ani, care expiră în iulie 2016.
In 2011 Basescu doreste modificarea constitutiei. Basescu vrea sa modifice mai multe puncte, unele dintre ele declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala. Printre prevederile considerate neconstituţionale de judecători se numără eliminarea prezumţiei caracterului licit al averii (adica nu mai e prezumtia de nevinovatie, ci orice obiect detinut legal trebuie sa dovedesti ca este obtinut legal, nu mai trebuie ei sa dovedeasca ca e obtinut ilegal), interzicerea contestării în justiţie a actelor administrative care privesc politici bugetare sau fiscale, prevederea că parlamentarii pot fi percheziţionaţi sau arestaţi fără avizul Legislativului, reglementarea răspunderii penale a miniştrilor prin lege organică sau intrarea mai multor reprezentanţi ai societăţii civile în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Basescu a cerut impozitarea inclusiv a pensiilor, desi pensia e un drept cuvenit, castigat de drept, prin cotizarea in anii de munca a fiecaruia. Impozitarea pensiilor e neconstitutionala, si Curtea Constitutionala a declarat acest lucru.
Emil Boc a fost pe 1decembrie 2010 - de ziua Romaniei - pe post de locţiitor de preşedinte de ţară pentru că aşa i-ar fi cerut Traian Băsescu, plecat la summit-ul OSCE din capitala Kazahstanului. Emil Boc a primit onorul în debutul paradei de ziua naţională, deşi constituţional preşedintele Senatului, Mircea Geoană, avea dreptul. Aceasta e o incalcare a constitutiei, deoarece in constitutie e stipulat ca presedintelui Senatului i se acorda onorul militar.
Prin legea 221/2008 salariile cadrelor didactice ar fi trebuit sa fie majorate din octombrie 2008 cu 33,4%. Nu s-a intamplat acest lucru, iar membrii FSLI - Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant - de sindicat au castigat in instanta drepturile. Nici in aceste conditii nu se aplica mojorarea salariala, iar un drept castigat in instanta si neaplicat e o incalcare a constitutiei.
In 2007, in Raportul Comisiei de anchetă privind faptele preşedintelui, sunt prezentate 19 capete de acuzare, fapte de natură penală, raport declarat legal de către Curtea Constituţională. Aceste capete de acuzare sunt:
1) A adoptat o atitudine de partizanat politic, abandonand rolul de mediator al statului, încălcand art. 1 din Constituţia României şi art. 8.
2) A deturnat voinţa electoratului, prin aceea că a desemnat un candidat la funcţia de prim-ministru, fără a ţine cont de rezultatul alegerilor, încălcand prevederile art. 3, alin. 1.
3) A intervenit brutal în activitatea Parlamentului, încălcand principiul autonomiei parlamentare, prevăzute în art. 64 din Constituţie.
4) A contribuit la crearea unei atmosfere de instabilitate politică, acţionand pentru crearea unei crize guvernamentale artificiale, încălcand art. 89 din Constituţie.
5) A adus grave prejudicii instituţiilor statului, calificand Parlamentul drept o "şandrama intrată în moarte clinică" şi afirmand despre Guvern că este aservit unor grupuri de interese, încălcand prevederile art. 61 din Constituţie
6) Şi-a subordonat serviciile de informaţii ale ţării, încălcand prevederile art. 65, alin 2, litera H din Constituţie. Preşedintele a solicitat imperativ directorilor SRI, SIE şi DGPI să-şi prezinte demisiile deşi decizia în cazul acestora este de competenţa Parlamentului şi respectiv a Guvernului.
7) Şi-a arogat dreptul la iniţiativă legislativă, încălcand prevederile art. 74 din Constituţie.
8) A acţionat constant pentru subordonarea Guvernului şi s-a substituit acestuia, încălcand art. 102, alin. 1.
9) A înfiinţat organisme ad-hoc paralele cu instituţiile constituţionale existente, încălcand 102, alin. 1, 116, alin. 2, 117, alin. 3 şi 119.
10) A participat la şedinţele de guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care ţin de competenţa preşedintelui, încălcand prevederile art. 87 din Constituţie.
11) A refuzat să numească în funcţie miniştrii numiţi de primul-ministru, la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Ministerul Afacerilor Externe, încălcand prevederile art. 85, alin. 2 şi 107, alin. 1 din Constituţie.
12) A comandat public procurorilor ce dosare să instrumenteze cu prioritate, sugerand inclusiv soluţii în cauză, încălcand prevederile art. 124 şi 132 din Constituţie.
13) A periclitat existenţa unei justiţii independente, încălcand prevederile art. 124, invitandu-i pe magistraţi să demisioneze pentru a nu fi puşi în situaţia să emită o lege prin care să cureţe administrativ justiţia.
14) S-a substituit judecătorilor, stabilind temeinicia unor condamnări în motivarea unor decrete de graţiere, încălcand prevederile art. 126, aliniat 1 din Constituţie.
15) A timorat Curtea Constituţională, afirmand că aceasta dispreţuieşte interesul naţional.
16) A acceptat efectuarea unor interceptări ilegale, fapt probat prin afirmaţiile făcute în cadrul unei şedinţe de guvern.
17) Nu a prezentat nici pană în prezent strategia naţională de apărare a ţării.
18) A avut unele iniţiative personale în planul politicii externe.
Biroul Electoral Central a dat publicităţii, joi, rezultatele finale ale referendumului, conform cărora 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%. Referendumul s-a bazat pe 2 intrebari pentru care poporul a fost chemat la vot.
Prima intrebare: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România ?" numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" a fost de 6.740.213, reprezentând 77,78%.
Intrebarea a doua: "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane ?" numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" a fost de 7.765.573, reprezentând 88,84%.
Deoarece referendumul a fost declarat valabil, iar in acest moment numarul parlamentarilor inca de atunci e mai mare de 300, aceasta reprezinta o incalcare a constitutiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu