miercuri, 21 decembrie 2011

Revolutia din Romania 1989 si inlaturarea lui Ceausescu

P.C.R. era partidul lui Nicolae Ceausescu, om care a urcat de la postul de cizmar la cel de conducator de tara. La Congresul al XIV-lea al PCR din 20 și 24 noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu a fost reales secretar general al P.C.R. .

Scînteia, România liberă erau ziarele acelor vremuri comuniste. Posturile de radio Radio Europa Libera si Vocea Americii, care ani de-a randul au fost ascultate pe furis de romani, cu radiourile date incet cat sa auda doar ei de aproape, erau radiouri care emiteau din afara granitelor Romaniei si spuneau adevaruri neacceptate de comunisti, si transmiteau si stiri esterne.

Revolutia romana din 1989 a inceput in Timisoara, si s-a extins rapid in toata tara, desfasurandu-se in perioada 16decembrie-25 decembrie 1989. Sloganul revolutiei: "Azi in Timisoara, mainen-n toata tara". Pe atunci, primar in Timisoara era Petre Mot, prin care s-a decretat legea martiala, interzicandu-se populatiei sa circule in grupuri mai mari de două persoane.

Pe 21 decembrie, in jurul orei 9.30 ministrul apararii Vasile Milea s-a sinucis. Rapid, in locul lui, Nicolae Ceausescu l-a numit in postul ramas liber pe Victor Stănculescu.

Pe 21-22 decembrie au loc in continuare miscari revolutionare soldate cu morti, Securitatea tragea in multime, tancurile au iesit pe strazi.

Pe 22 decembrie 1989 Nicolae Ceausescu vorbeste in Bucuresti, de la balconul Comitetului Central (CC), despre marirea salariului cu 30lei (vezi filmulet minutul 13 si 38secunde), si despre revolutia de la Timisoara ca fiind "opera unor huligani și nu au nimic comun cu clasa muncitoare". Incepe sa fie huiduit. Ceausescu e surprins de reactia masei. Vorbele lui Ceausescu din acel moment catre populatia din fata sa au fost „Alo, alo!” sau „Stați liniștiți la locurile voastre!” .



Pe 22 decembrie , in jurul orei 12:08, Nicolae si Elena Ceausescu fug din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. Alaturi de ei in elicopter se afla garda de corp si Emil Bobu și Manea Mănescu. Spatiul aerian al taii a fost închis la ordinul generalul Iosif Rus, comandantul Aviației. Sunt lasati la Titu si luati de militie si dusi intr-o unitate militară din Târgoviște in apropierea orei 18:00. Luptele in strada continua, iar pe 24 decembrie este proclamata victoria revolutiei.

În jurul orei 12:30 Televiziunea a fost ocupată de revoluționari. La 12:51 Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu apar in fata camerelor de fimat zicand "Fratilor, am invins" si facand cu degetele semnul victoriei V.

Pe 25 decembrie are loc judecarea rapida a sotilor Ceausescu de catre Tribunalului Militar Exceptional organizat de CFSN. Sentinta a fost impuscarea sotilor, care s-a intamplat in aceeasi zi, da, de Craciun, la ora 15:00. Inmormantarea lor s-a facut in Cimitirul Ghencea din Bucuresti, pe data de 30decembrie.

Se vorbeste despre implicarea Rusiei in aceasta revolutie, ca Ion Iliescu, care a dirijat cumva revolutia a fost sustinut de Rusia, ulterior acesta devenind si presedintele tarii. Frontul Democratic Român a fost primul partid care a aparut imediat in zilele de inceput ale revolutiei. Frontului Salvării Naționale este partidul lui Ion Iliescu infiintat in acele zile de revolutie.

Nicolae Ceausescu a fost sustinu pana in ultima clima de oamenii sai de nadejde: generalul Marin Neagoe - șeful Directiei a V-a de securitate și gardă , generalul Vasile Milea - ministrul apărării, Tudor Postelnicu - ministrul de interne, generalul Iulian Vlad - șeful DSS.

Conform evidențelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR), instituție aflată în subordinea Guvernului României, numărul total al celor decedati prin împuscare pe durata revoluției a fost de 1142, al răniților de 3138. Dar aceste date sunt inexacte, au murit mai multi oameni, dar nu se stie de ei oficial, nu toti fiind inregistrati ca decedati in revolutie sau raniti.

Manifestul "A căzut tirania" tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989, cuprinzînd revendicările Frontului Democratic Român de la Timișoara. Este fotografia unui act.

Au salutat victoria revolutiei mai multe tari: Rusia, Franta, Anglia, Germania, USA, Cehosolvacia, Bulgaria, China, Spania, Austria, Olanda, Italia, Portugalia, Ungaria, Japonia (Partidul Comunist al Japoniei) si RSS Moldovenească.

Mai multe detalii gasiti pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989

marți, 20 decembrie 2011

Firme romanesti si datoriile lor

SRTv, sau mai pe intelesul majoritatii - Televiziunea Română are datorii de peste 100 de milioane de euro şi conturile blocate de ANAF. Posturile de televiziune si radio ale acestei firme sunt multiple: TVR, TVR1, TVR2, TVR3, TVR International, TVR Info, TVR Cultural, TVR HD, TVR Timisoara, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iasi, TVR Targu Mures.
Chiar si privatii platesc taxa pentru serviciul public de televiziune, chiar si aceia care nu au un televizor in casa, incasarea facandu-se automat prin filialele Electrica SA (intra pe factura de consum de energie).

Veniturile SRTv (asa cum sunt publicate pe site-ul oficial al SRTv)în 2010 au fost:
Venituri taxa tv...................302.573.268 lei - 54.07%
publicitate şi sponsorizări....... 37.376.997 lei - 6,68%
subvenţii..........................183.166.455 lei - 32,73%
exploatare.........................36.495.340 lei - 6,52%

SRTv este televiziunea cu care am fost obijnuiti inca din comunism, singura la momentul acela care transmitea in Romania. Vedem ca multe incasari sunt din taxa obligatorie la care cetateanul nu prea are multe de spus, si din subventii de la stat, pe publicitate nu se descurca prea mult sa vanda, publicitate vanzand doar in valoare de 6,68% din veniturile sale. Si atunci, firma e una comunista sau capitalista? Va trece SRTv vreodata pe profit, sa isi plateasca datoriile catre stat, sau ...ce se va intampla cu datoriile ei? Se vor trece cu vederea? Se vor uita? Salariile la SRTv incep de la 52mil lei vechi pentru persoane care nu au nici o zi experienta in presa, asa cum reiese din stenograma şedinţei Consiliului de Administraţie din data de 29 noiembrie 2011, de care a facut rost Jurnalul Naţional.