Pe 29 iulie 2012 a avut loc referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Vezi aici cifre participare la vot referendum suspendare Traian Basescu 29 iulie 2012 .
Curtea Constitutionala, formata din 9 judecatori, a decis azi 21 august 2012 ca referendumul e invalid, nu s-a realizat cvorum-ul, conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului. Vezi aici cine sunt cei 9 judecatori ai CC - Curtea Constitutionala. Şapte milioane şi jumătate de români au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat la referendumul din 29 iulie 2012. In 2009 Basescu a fost votat presedinte cu 5,2 milioane, din care in Franta romanii de acolo au votat unul la 2 secunde. Si atunci nu s-a mai sesizat nici Parchetul, nu s-au mai analizat nici plangerile penale referitoare la fraude, atunci a fost liniste.
Acum au umblat procurori prin tara prin sate prin diverse judete, cu biblia pe portbagajul masinii, punand pe sateni sa jure ca au fost la vot, ca au votat pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Oameni au fost dusi la audieri la DNA - Directia Nationala Anticoruptie sa dea declaratii ca au fost la vot, sa isi recunoasca semnatura, si au fost intrebati inclusiv cum au votat, ceea ce nu e legal. Unii au fost citati ca inculpati, altii ca martori. Nu a fost chemat nici unul care a instigat la neprezentarea la vot, dar au fost anchetati cei care au participat la vot. Si DNA nu a facut public nici un raport cum ca ar fi fost frauda la vot, pentru ca ...simplu...nu a existat.
Decizia CCR se ia cu o majoritate de 6 la 3 dupa cum e scris la lege.
În 2 august, Curtea Constituţională (CC) a decis să solicite relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul. Aceste liste li s-au dat, dar...s-a considerat ca in Romania sunt tot 18,3 milioane de oameni cu drept de vot, ca la ultima cifra de acum 11 ani, pentru ca INS inca nu a facut public raportul recensamantului din 2011.
La legea referendumului scrie ca pentru calculul cvorumului se iau in considerare cei de pe listele permanente. Cei din afara tarii, cu domiciliul stabilit acolo, sunt inscrisi pe listele suplimentare. Astfel, pe listele permanente, in baza carora se stabileste cvorumul, MAI spune:
- un nr de 512.379 de persoane au acte de identitate expirate şi nu au fost reînnoite până la data referendumului.
- 26.066 de persoane decedate se aflau pe liste la data referendumului, 4.465 cetateni romani cu domiciliul in strainatate, 3414 care si-au pierdut dreptul de vot, 129 persoane bolnave psihic, 369 persoane cu corectii ale CNP-ului.
Conform MAE, totalul cetatenilor romani cu drept legal de sedere in alte tari decat Romania sunt 3.052.397 persoane - adica cei care intra pe listele suplimentare.
Deci din cei 18,3 milioane de romani cu drept de vot de acum 11 ani (pentru ca alte cifre nu avem nici de la MAI, nici de la INS) scazand pe cei de pe listele suplimentare rezulta ca suntem 16,6mil cu drept de vot in tara. Dintre acestia, conform MAI, 500 000 fiind decedati la data referendumului, rezulta ca raman 16,1milioane de romani cu resedinta in Romania si drept de vot. La referendum au participat 8,5milioane, din care 7,5milioane au votat pentru demiterea lui Basescu. Cvorumul a fost atins.
Pe 3 august, vineri seara, apare o erata emisa de Curtea Constitutionala, care modifica, fara cvorum al judecatorilor, Hotararea nr. 3 din 2 august 2012. Hotararea nr 3 din 2 august 2012 a Curtii Constitutionale spune ca cvorumul referendumului se calculeaza in baza Legii nr. 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului . Ulterior apare Basescu cel suspendat la TV si zice ca cvorumul se calculeaza in baza Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României. Noi nu am avut alegerea presedintelui, noi am avut referendum !! La data si ora publicarii eratei, judecatorii erau in concediu, deci cine a semnat, cine a facut cvorum la Curtea Constitutionala?!
Erata care s-a publicat ulterior în Monitorul Oficial este o "decizie politică" spune judecătorul Ion Predescu de la Curtea Constituţională . Judecătorul Ion Predescu spune că Guvernul României (guvernul Ponta) a greşit atunci când a publicat erata în Monitorul Oficial. Judecătorul Ion Predescu a spus că decizia de a trimite erata ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecători de faţă.
marți, 21 august 2012
miercuri, 8 august 2012
Cei 9 judecatori de la Curtea Constitutionala
Cei 9 judecători sunt aleşi pe un mandat de 9 ani, fără posibilitate de prelungire sau înnoire. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputatilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale şi-a început ascensiunea ca senator de Bistriţa-Năsăsud, din partea FSN, între 1990-1992, iar mai apoi în 2004 a fost ales deputat pe listele Partidului Democrat. Din 13 iulie 2007, la propunerea Preşedintelui Traian Băsescu a fost numit judecător.
Aspazia Cojocaru a fost numita judecător de către Camera Deputaţilor în 2004 la propunerea PSD. Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii i-a dat judecătoarei, în 26 aprilie 2007, un verdict de colaborare cu Securitatea.
Mircea Ştefan Minea a fost numit în funcţia de judecător în 2010 de către Camera Deputaţilor la propunerea PDL. A fost numit judecător într-o sedinţă maraton cu scântei, în care opoziţia de atunci , PNL şi PSD a părăsit sala.
Acsinte Gaspar a fost numit judecător la Curtea Constituţională în 2004 de către preşedintele, de atunci, Ion Iliescu. Între 1996 şi 2000, precum şi între 2000 şi 2004, el a deţinut funcţia de deputat de Vâlcea pe listele partidului PDSR. Gaspar a fost numit şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Adrian Năstase.
Iulia Antoanella Moţoc a fost numită judecator în 2010 de către Senat, la propunerea PDL. Vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică, necesară pentru a accede la Curte, este la limită în cazul ei, care a activat ca judecător pentru o perioadă de doar 5 ani, între 1990 şi 1995, la Judecătoria Sectorului 3, după care a intrat ca avocat, în Baroul Bucureşti. este cunoscută ca o apropiată a a Eleni Udrea, ea fiind surprinsă în compania ei la un concert al jurnalistului Robert Turcescu.
Petre Lăzăroiu a fost numit judecator de către Presedintele României Traian Băsescu în 2008 pentru o diferenţa de mandat, dupa decesul lui Petre Ninosu. In 7 iunie 2010, Lăzăroiu a fost reconfirmat în funcţie de acelaşi preşedinte, devenind practic singurul judecător de la Curteccu două mandate. De-a lungul vremii în presă au apărut articole care subliniau o legătură strânsă între el şi preşedintele Traian Băsescu de pe vremea în care acesta era primar al capitalei.
Ion Predescu a fost numit în 2004 de către Senat, la propunerea PSD. El a fost timp de 14 ani senator PSD, între1990 şi 2004, şi a deţinut funcţia de ministru al justiţiei în guvernul Văcăroiu pentru puţin timp.
Puskas Valentin-Zoltan a fost numit judecător de către Senat în 2007, la propunerea UDMR. El a fost ales senator de Covasna în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004 din partea UDMR. Între 2001 şi 2004 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Senatului.
Tudorel Toader a fost numită de către Camera Deputaţilor în 2006, la propunerea PNL, pentru o diferenţă de mandat, care a expirat în iulie 2007. Ulterior, Toader a fost numit judecator CCR tot de Camera Deputatilor pentru un mandat de 9 ani.
Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale şi-a început ascensiunea ca senator de Bistriţa-Năsăsud, din partea FSN, între 1990-1992, iar mai apoi în 2004 a fost ales deputat pe listele Partidului Democrat. Din 13 iulie 2007, la propunerea Preşedintelui Traian Băsescu a fost numit judecător.
Aspazia Cojocaru a fost numita judecător de către Camera Deputaţilor în 2004 la propunerea PSD. Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii i-a dat judecătoarei, în 26 aprilie 2007, un verdict de colaborare cu Securitatea.
Mircea Ştefan Minea a fost numit în funcţia de judecător în 2010 de către Camera Deputaţilor la propunerea PDL. A fost numit judecător într-o sedinţă maraton cu scântei, în care opoziţia de atunci , PNL şi PSD a părăsit sala.
Acsinte Gaspar a fost numit judecător la Curtea Constituţională în 2004 de către preşedintele, de atunci, Ion Iliescu. Între 1996 şi 2000, precum şi între 2000 şi 2004, el a deţinut funcţia de deputat de Vâlcea pe listele partidului PDSR. Gaspar a fost numit şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Adrian Năstase.
Iulia Antoanella Moţoc a fost numită judecator în 2010 de către Senat, la propunerea PDL. Vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică, necesară pentru a accede la Curte, este la limită în cazul ei, care a activat ca judecător pentru o perioadă de doar 5 ani, între 1990 şi 1995, la Judecătoria Sectorului 3, după care a intrat ca avocat, în Baroul Bucureşti. este cunoscută ca o apropiată a a Eleni Udrea, ea fiind surprinsă în compania ei la un concert al jurnalistului Robert Turcescu.
Petre Lăzăroiu a fost numit judecator de către Presedintele României Traian Băsescu în 2008 pentru o diferenţa de mandat, dupa decesul lui Petre Ninosu. In 7 iunie 2010, Lăzăroiu a fost reconfirmat în funcţie de acelaşi preşedinte, devenind practic singurul judecător de la Curteccu două mandate. De-a lungul vremii în presă au apărut articole care subliniau o legătură strânsă între el şi preşedintele Traian Băsescu de pe vremea în care acesta era primar al capitalei.
Ion Predescu a fost numit în 2004 de către Senat, la propunerea PSD. El a fost timp de 14 ani senator PSD, între1990 şi 2004, şi a deţinut funcţia de ministru al justiţiei în guvernul Văcăroiu pentru puţin timp.
Puskas Valentin-Zoltan a fost numit judecător de către Senat în 2007, la propunerea UDMR. El a fost ales senator de Covasna în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004 din partea UDMR. Între 2001 şi 2004 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Senatului.
Tudorel Toader a fost numită de către Camera Deputaţilor în 2006, la propunerea PNL, pentru o diferenţă de mandat, care a expirat în iulie 2007. Ulterior, Toader a fost numit judecator CCR tot de Camera Deputatilor pentru un mandat de 9 ani.
joi, 2 august 2012
Rezultate referendum demitere presedintele Romaniei Traian Basescu
Pe 29 iulie 2012 a avut loc referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Romanii au fost chemati la vot sa isi exprime opinia legat de faptul daca il mai doresc pe Traian Basescu presedinte sau nu. Mandatul acestuia ar fi fost pana in 2014. Listele de alegatori pe care s-a mers la referendum au fost cele de acum 11 ani, deoarece INS inca nu a facut publice listele de la recensamantul din vara lui 2011. Astfel potrivit acestor liste, exista aproximativ 18.292.464 de alegatori. Fata de aceasta cifra, participarea la referendum a fost de 46,24%, 87,52% respectiv 7.403.836 dintre acestia au votat DA pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% respectiv 943.375 au votat NU. 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.
Procente pe judete participare la vot - referendum:
Alba - 37,18%
Arad - 35,17%
Arges - 54,78%
Bacau - 44,97%
Bihor - 41,35%
Bistrita-Nasaud - 35,78%
Botosani - 54,16%
Brasov - 42,91%
Braila - 47,55%
Bucuresti - 40.47%
Buzau - 53,11%
Caras-Severin - 46,99%
Calarasi - 53,65%
Cluj - 34,32%
Constanta 56,2%
Covasna - 18,56%
Dambovita - 53,13%
Dolj - 51,57%
Galati - 46,1%
Giurgiu - 58,56%
Gorj - 55,63%
Harghita - 13,59%
Hunedoara - 51,37%
Ialomita - 48,6%
Iasi - 45,97%
Ilfov - 57,58%
Maramures - 35,1%
Mehedinti - 69,24%
Mures - 35,07%
Neamt - 44,84%
Olt - 73,89%
Prahova - 48,73%
Satu Mare - 29,15%
Salaj - 38,53%
Sibiu - 36,64%
Suceava - 42,36%
Teleorman - 70,23%
Timis - 36,12%
Tulcea - 41,92%
Vaslui - 47,07%
Valcea - 58,3%
Vrancea - 54,52%
Curtea Constitutionala, format din 9 judecatori, din care 5 sunt propusi de Traian Basescu, a spus ca referendumul se considera valid daca se vor prezenta 50%+1 din alegatori. Acum Curtea Constitutionala va trebui sa declare valid sau invalid referendumul.
Traian Basescu: "Ar fi atitudinea unui presedinte las. Optiunea mea este sa le cer romanilor sa vina la vot,. Nu vreau sa ma intorc la Cotroceni la masa verde, si nici nu vreau sa ma intorc cu 5 voturi pentru si 95 impotriva, daca nu se va valida referendumul. ...... Cel putin in momentul de fata, PD-L-ul risca sa intre in coliziune directa cu mine sa ne despartim daca ei vor opta pentru neparticipare. Nu au decat sa nu participe ei, eu ii voi chema pe romani la vot." La 2 zile distanta s-a razgandit, si le zicea sa nu participe la vot, ca e "lovitura de stat". Si nu s-a mai dus nici el la vot. Traian Basescu a indemnat clar la televizor ca romanii sa nu se prezinte la vot. Ungurii de asemeni nu au participat la vot, dupa cum i-a indemnat prim-ministrul lor, Viktor Orban.
În momentul in care ne nastem primim un cod numeric personal, iar datele noastre sunt introduse într-o baza de date a Ministerului de Interne si la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Pe 31.07.2012 CNAS emitea un document cu nr. 285702, la cererea redactorului sef al Antena 3, document in care CNAS da cifra de 16.568.476 de cetateni care exista pe listele de asigurati de sanatate, adica cei peste 18 ani, care reprezintă si numarul votantilor reali. CNAS emite document cu cifrele:
din totalul de 20 459 558 de persoane asigurate:
- 3 891 082 copii si tineri cu varsta sub 18 ani;
- 6 495 117 salariati;
- 4 727 284 pensionari;
- 3 031 051 alte categorii
De aici deducem ca sunt 16 568 476 votanti reali.
In 2009 Traian Basescu a fost reales presedinte cu 5 milioane de romani. In urma protestelor din iarna 2011-2012, Basescu a zis ca demisioneaza daca 5 milioane de romani vor iesi in strada. Acum 7 403 836 de romani au spus DA la referendum cerand demiterea lui Traian Basescu, dar nu demisioneaza, nu are nici o problema.
In 2009, chiar Traian Basescu declara ca in Romania sunt aproximativ 18milioane de romani cu varsta peste 18 ani, cand se vorbea despre soft-ul de 200milioane de euro cu care va lucra CNAS - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si anume Sistemul Informatic Unic Integrat.
Se estimeaza ca in strainatate sunt aproximativ 3milioane de romani, 2 milioane din romanii din tara sunt sustinatori PD-L, aproximativ 1,5milioane sunt unguri cu cetatenie romana si drept de vot in aceasta tara.
In anul 2003, Romania a avut un referendum in 18-19 octombrie privind legea de revizuire a Constitutiei Romaniei. Dupa examinarea datelor comunicate Curtii Constitutionale de catre Biroul Electoral Central cu privire la referendumul din 18-19octombrie 2003, rezulta ca numarul persoanelor inscrise pe listele pentru referendum era atunci 17 842 103. Si stim ca numarul cetatenilor romani scade de la an la an, asta se intampla de cativa ani incoace.
Autoritatea electorală permanentă (AEP) recunoaşte într-un document oficial, făcut public, că listele electorale permanente nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
In 2007 Basescu a declarat ca demisioneaza in 5 minute daca va fi suspendat. Si a fost suspendat...de 2 ori...si in 2012 7,4milioane au votat la referendum ca nu il mai vor presedinte...neinteresant pentru Basescu..el asteapta validarea referendumului de catre Curtea Constitutionala pentru a se intoarce la Cotroceni.
Procente pe judete participare la vot - referendum:
Alba - 37,18%
Arad - 35,17%
Arges - 54,78%
Bacau - 44,97%
Bihor - 41,35%
Bistrita-Nasaud - 35,78%
Botosani - 54,16%
Brasov - 42,91%
Braila - 47,55%
Bucuresti - 40.47%
Buzau - 53,11%
Caras-Severin - 46,99%
Calarasi - 53,65%
Cluj - 34,32%
Constanta 56,2%
Covasna - 18,56%
Dambovita - 53,13%
Dolj - 51,57%
Galati - 46,1%
Giurgiu - 58,56%
Gorj - 55,63%
Harghita - 13,59%
Hunedoara - 51,37%
Ialomita - 48,6%
Iasi - 45,97%
Ilfov - 57,58%
Maramures - 35,1%
Mehedinti - 69,24%
Mures - 35,07%
Neamt - 44,84%
Olt - 73,89%
Prahova - 48,73%
Satu Mare - 29,15%
Salaj - 38,53%
Sibiu - 36,64%
Suceava - 42,36%
Teleorman - 70,23%
Timis - 36,12%
Tulcea - 41,92%
Vaslui - 47,07%
Valcea - 58,3%
Vrancea - 54,52%
Curtea Constitutionala, format din 9 judecatori, din care 5 sunt propusi de Traian Basescu, a spus ca referendumul se considera valid daca se vor prezenta 50%+1 din alegatori. Acum Curtea Constitutionala va trebui sa declare valid sau invalid referendumul.
Traian Basescu: "Ar fi atitudinea unui presedinte las. Optiunea mea este sa le cer romanilor sa vina la vot,. Nu vreau sa ma intorc la Cotroceni la masa verde, si nici nu vreau sa ma intorc cu 5 voturi pentru si 95 impotriva, daca nu se va valida referendumul. ...... Cel putin in momentul de fata, PD-L-ul risca sa intre in coliziune directa cu mine sa ne despartim daca ei vor opta pentru neparticipare. Nu au decat sa nu participe ei, eu ii voi chema pe romani la vot." La 2 zile distanta s-a razgandit, si le zicea sa nu participe la vot, ca e "lovitura de stat". Si nu s-a mai dus nici el la vot. Traian Basescu a indemnat clar la televizor ca romanii sa nu se prezinte la vot. Ungurii de asemeni nu au participat la vot, dupa cum i-a indemnat prim-ministrul lor, Viktor Orban.
În momentul in care ne nastem primim un cod numeric personal, iar datele noastre sunt introduse într-o baza de date a Ministerului de Interne si la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Pe 31.07.2012 CNAS emitea un document cu nr. 285702, la cererea redactorului sef al Antena 3, document in care CNAS da cifra de 16.568.476 de cetateni care exista pe listele de asigurati de sanatate, adica cei peste 18 ani, care reprezintă si numarul votantilor reali. CNAS emite document cu cifrele:
din totalul de 20 459 558 de persoane asigurate:
- 3 891 082 copii si tineri cu varsta sub 18 ani;
- 6 495 117 salariati;
- 4 727 284 pensionari;
- 3 031 051 alte categorii
De aici deducem ca sunt 16 568 476 votanti reali.
In 2009 Traian Basescu a fost reales presedinte cu 5 milioane de romani. In urma protestelor din iarna 2011-2012, Basescu a zis ca demisioneaza daca 5 milioane de romani vor iesi in strada. Acum 7 403 836 de romani au spus DA la referendum cerand demiterea lui Traian Basescu, dar nu demisioneaza, nu are nici o problema.
In 2009, chiar Traian Basescu declara ca in Romania sunt aproximativ 18milioane de romani cu varsta peste 18 ani, cand se vorbea despre soft-ul de 200milioane de euro cu care va lucra CNAS - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si anume Sistemul Informatic Unic Integrat.
Se estimeaza ca in strainatate sunt aproximativ 3milioane de romani, 2 milioane din romanii din tara sunt sustinatori PD-L, aproximativ 1,5milioane sunt unguri cu cetatenie romana si drept de vot in aceasta tara.
In anul 2003, Romania a avut un referendum in 18-19 octombrie privind legea de revizuire a Constitutiei Romaniei. Dupa examinarea datelor comunicate Curtii Constitutionale de catre Biroul Electoral Central cu privire la referendumul din 18-19octombrie 2003, rezulta ca numarul persoanelor inscrise pe listele pentru referendum era atunci 17 842 103. Si stim ca numarul cetatenilor romani scade de la an la an, asta se intampla de cativa ani incoace.
Autoritatea electorală permanentă (AEP) recunoaşte într-un document oficial, făcut public, că listele electorale permanente nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
In 2007 Basescu a declarat ca demisioneaza in 5 minute daca va fi suspendat. Si a fost suspendat...de 2 ori...si in 2012 7,4milioane au votat la referendum ca nu il mai vor presedinte...neinteresant pentru Basescu..el asteapta validarea referendumului de catre Curtea Constitutionala pentru a se intoarce la Cotroceni.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)